Scrisoarea lui Țic PiticNe trimite Țic Pitic
O scrisoare într-un plic:
„Înghețata de fistic
Nu mai este nici un pic,
Fiindcă printr-un șiretlic
A mâncat-o Cipilic.”
Xenia xeroxase axa maximelor axiome.Maximus a maximixat maxim marea taxă.Alexandrina examenează exigent exercițiile fixate Xeniei la examen.Un vultur stă pe pisc cu un pix în plisc.
Zmulș zolid zornea pe zgâri.Un zburător răzbătător războia azurul lozincii izbite.Un zburător răzbătător războia azurul lozincii izbite.O barză brează face zarvă pe-o varză.Zebra Zizi zicea zidarului in zazania zilelor zicala Lizicăi.Nici n-am zis și zici c-am zis.
Când oi zice, chiar oi zice
Ca să zic c-am zis c-oi zice.
Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis.
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice,
C-am să zic c-am zis și-oi zice.Tot ce-am zis c-am zis c-aș zice
Eu de zis nu am mai zis.
Dar odată tot ți-oi zice
Ce ți-am zis c-am zis că-ți zic.Cele șapte muze cu priviri de zuze, scriu ca să se-amuze, versuri andaluze.Cinci fine meduze, geometrii confuze, cu unghiuri obtuze și ipotenuze.Trei babe mofluze, fara dinți și buze, trag turte pe spuze, fară să se scuze.Patru buburuze, roșii archebuze, bâzâie ursuze, zburând pe peluze.Două autobuze
Lovite de-obuze
Au lumini difuze
Și defect la diuze.Una din ecluze
La uși cu mezuză,
Lupta cu taluze
Punându-și ventuze.
Prin Vulturi vântul viu vuia.Vocea vulpii vindecă vinovăția vulpilor din vulpăriș.Vinerea viitoare verișoara Veruța vine în vacanța de vară la Văleni la verișoara Viorica să vadă vreo trei vile cu verandă scoase la vânzare.Vara, vineri-de-vineri, venerabilul veteran vrâncean, Vartolomeu Velisarie-Vulturescu vinde vanitos vechi vindiacuri vătuite veroșilor vânători vasluieni, vociferând vehement împotriva validării vânării vulpilor vârstnice.Vivi viforise sifonul loviturilor refiletând divinitatea divei Fifi.Am o vâjâitoare care vâjâie ca un avion vâjâitor. Vâjâie tare vâjitoarea, dar mai tare vâjâie avionul vâjâitor.
Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conștiinciozitatea energeticienilor care manifestă o imperturbabilitate indiscriptibilă în locul nabucodonosorienei ireprosabilități.
Țânțarul soț își însoți soața.Tânărul țânțar a sancționat înțepând nesățios.Un țap țintit în frunte țintește într-un țânțar, țânțarul îl înțeapă pe țap în ținta din frunte.Înţepăturile ţânţarilor înteţeau ţurţurii ţâfnoşi ai muştei ţeţe.Ţapul Ţicu şi ţapina Ţica ţopãie ţanţoşi pe tãpşanul sterp.Țestoasa Țurțițlu țipa țiuitor „Ța-ța-ța, căpriță ța!” și țintea ca musca țețe țoale țuț pentru ținute țopăitoareȚurțițlu era țâfnoasă când era înțepată în țeastă de țânțari țais cu țignal care țâști-bâști țintuiau țeline și țurțuri țepeni.Țestoasa Țurțițlu mai era și țambalista țarului țărilor țariste, pe nume Țuțuianu, care țupa-țup juca țonțoroiul și ținea morțiș să țevuiască țevi cu ținte.Înţepăturile ţânţarului pestriţ înteţeau înţepăturile ţânţăriţei nesăţioase.
Re
t
evei de
t
ei pe miriş
t
e de meiTândală trăiește-n tindă,
Trândav trântorul se-ntinde.Trântorul Tândală se-ntinde trândav în tinda în care trăiește Trândăvilă.Tocătorul toacă toaca tocită de timp în timp.Tot am zis și-am zis c-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis;
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice
C-am să zic, c-am zis c-oi zice.Trompa elefantului Trompi trage tare, cu toată puterea, de un trunchi de copac tropical.Totto se tutuía cu tataia tatălui său, Tom-Tom, tâmplarul.
Tocătorul toacă toaca tocată de timp în timp.Trafalgar în trafalet, traversează cu tact și trac trufe trase în ciocolată.Unui tâmplar i s-a intamplat o intamplare intamplătoare in strada Tamplăriei pe cand tamplărea in tamplărie şi a lovit din intamplare tamplăreasa-n tamplă.Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplarie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplãria tâmplarului cu întâmplarea.În tâmplăria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, care din întâmplare auzise de întâmplarea întâmplată tâmplarului, s-a dus să vadă ce i s-a întâmplat tâmplarului în tâmplărie și din întâmplare s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului.Totdeauna tatăl a stat drept în tindă, adăstând și tăgăduind tendințe trădătorului îndatorat.
Un moş cu un coş,
În coş – un cocoş.
Moşul cu coşul,
Coşul cu cocoşul.Șase rațe, mari și grase,
Fac într-una boroboațe.
Au furat și șase vase,
Șase coji de mere rase!
Vai, vai, vai, ce rațe hoațe!
Șoricelul Șușoneș
Șuieră după-un pic de caș.
Șturlubatic Șoșoloș,
Știe cașul e în coș.
Șoșotește Șoricelul:
Și la oraș, și-n șir,
Și sub șopron, și pe șes,
Știe: cașul nu-i mai știr!
Şoricelul Sosonaş
Vrea să roadă-un pic de caş,
Dar Cocoşul Cocoloş
A ascuns caşul în coş.
Coşul l-a dus la oraş,
Ce să facă Sosonaş?
Poate roade-un gogoşel.Sașa cosașul cosea,
Șase sași el întrecea.
Sus pe deal și jos la casă,
Sașa coase, coasă, coasă!Cosașul Sașa, când cosește, cât șase sași Sașa cosește.
Și-n sus și-n jos de casa sa, sașul cosește și-și spune sieși:
“Sunt Sașa Cosașul, care, cât șase sași, cosește și-n sus și-n josul casei, cât șase case.”
Ș
ase sa
ș
i în
ș
ase saci soseau pe
ș
osea.
Şapte şine şi şapte şerpi şerpuiesc şerpuitor spre şesuri.Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă, Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte, Şi că ştiuca se mănancă, Şi că ştiuca se prăjeşte.Am şapte lopeţi late
Şi peste aste şapte lopeţi late
Am încă alte şapte lopeţi late.
S
tan
s
tă-n ca
s
tan ca
s
tânca.
Stanca stă-n castan ca Stan.
Sanda sare în sandale,
Pune sare în sarmale.
Sisi sosise aseară arsă serios sus şi sensibil.Străinul străbate strada strecurându-se sub streșini, strănutând strașnic și strident.Un sas cu glas de bas cam gras şi ras pe nas stă la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?Spre sfânta sa soră Suzana se suie,
Spășită din suflet suspinul să-și spuie.
Și-n susul sarcasteic suspinu-și șoptește
Și-odată pe scară sucița se oprește.Un vultur stã pe-un pisc c-un pix in plisc.Şapte sape late, Sapă-n sus şaite, Peste şapte sate, Şi-alte şapte sape, Peste şapte sate.Sică spune Siţei să se suie seara sus sau să scoată sacsia din sacsiac.
Șa
s
e
s
ași în șa
s
e
s
aci
s
o
s
eau pe șo
s
ea.
Rândunica Rodica repeta versuri rapid și răspicat.Rar morar fără mărar, morăriță și mai rar.Ricã nu ştia sã zicã: râu, rãţuşcã, rãmuricã, dar de când baiatu-nvaţã poezia despre raţã, Rica ştie-acum sã zicã: râu, rãţuşcã, rãmuricã.Un râs s-a luat la întrecere cu alt râs la râs.
Râsul care a râs mai mult decât celălalt râs l-a luat în râs pe râs:
Te-ai făcut de râsul râsului a zis râzând râsul râsului.Roua rece-n auroră
Printre pietre, de-aur pare
Printre ramuri, prin pripoare,
Parc-ar fi mărgăritare.
Grindina, prin grinzi, în ropot
Rupe-n rânduri, nor cu nor
Trăsnetul în patru crapă,
Piatra caprei din pripor
Arar rariştea răreşte
Vreascuri în cărări uşor.
Ori o piatră crapă-n patru
Ori o capră calcă-n piatră.
Patru pietre crap prin capre
Patru capre crap prin pietre.Rege Paragarafaramus,
când te vei dezoriginaliza?
Mă voi dezoriginaliza,
când cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza.
Dar, cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza,
nici regele Paragarafaramus nu se va dezoriginaliza.