Un grădinar avea un măgar.

Lucra cu el la toate treburile și îl punea la muncă grea, dar îi dădea foarte mută mâncare. Măgarul era obosit și trist. Așa că se ruga în fiecare zi să aibă un stăpân mai bun.

Într-o zi, dorința i s-a împlinit: grădinarul l-a vândut unui olar.

La început, măgarul s-a bucurat. Dar noul stăpân îl punea să care zilnic lut, oale și cărămizi. Munca era și mai grea decât înainte, iar mâncare mai puțină.

Obosit și supărat, măgarul s-a rugat din nou să fie schimbat. Curând, a fost vândut unui pielar, adică unui om care prelucra piei.

Când a văzut unde a ajuns, măgarul s-a întristat și mai tare. A înțeles că lucrurile nu s-au îmbunătățit, ci au devenit mai rele. Cu ochii în lacrimi, a spus:
— Vai de mine! Mai bine rămâneam la primul meu stăpân. Acesta lucrează piei… și mi-e teamă că, într-o zi, o va lua și pe a mea!

Uneori oamenii își doresc schimbări fără să se gândească la ce va urma.
Dar nu orice schimbare aduce ceva mai bun.
De aceea, e bine să prețuim ce avem și să gândim cu grijă înainte de a ne dori altceva.