Nu sunt prea mic să pot uda
Muşcata din fereastra mea,
Să scriu şi să citesc frumos,
Să fiu atent, politicos;

Nu sunt prea mic curat să fiu
Sau rostul vorbelor să ştiu;

Nu sunt prea mic să mulţumesc,
Părinţii, fraţii să-mi iubesc
Şi oamenii de lângă mine.

Nu sunt prea mic să-nvăţ ce-i bine.

la te uită, şapte fraţi!
Înşiraţi, parcă-s soldaţi.
Tot mereu se fugăresc,
Nu se prind, nu izbutesc!

Luni a şters-o frumuşel,
Marţi se ţine după el.
Miercuri, iute de picior,
Uite-l, e pe urma lor.

Cine vine mai apoi?
Cin’-să fi e? Este joi.
Vineri iute a pornit,
Sâmbătă-i şi el grăbit.

Iar duminică, ehei,
Vine, vine, după ei …
Şi aleargă-aşa, pe rând,
Nu se prind nicicând, nicicând …

Nu se prind măcar de mână
Şi alearg-o săptămână …