Șapte frați de Ștefan Tita

la te uită, şapte fraţi!
Înşiraţi, parcă-s soldaţi.
Tot mereu se fugăresc,
Nu se prind, nu izbutesc!
Luni a şters-o frumuşel,
Marţi se ţine după el.
Miercuri, iute de picior,
Uite-l, e pe urma lor.
Cine vine mai apoi?
Cin’-să fi e? Este joi.
Vineri iute a pornit,
Sâmbătă-i şi el grăbit.
Iar duminică, ehei,
Vine, vine, după ei …
Şi aleargă-aşa, pe rând,
Nu se prind nicicând, nicicând …
Nu se prind măcar de mână
Şi alearg-o săptămână …