Ridichea Uriașă – poveste rusească

Un moșneag a sădit o ridiche în grădină. Ridichea a crescut mare, mare, foarte mare. Moșneagul a încercat să o scoată din pământ. A tras și a tras, dar nu a reușit.

Atunci a chemat-o pe babă. Baba l-a apucat pe moșneag, iar moșneagul a apucat ridichea. Au tras împreună, au tras, dar tot nu au reușit.

Baba a chemat nepoțica. Nepoțica a apucat-o pe babă, baba pe moșneag, iar moșneagul de ridiche. Au tras și au tras, dar ridichea nu ieșea.

Nepoțica a chemat cățelușa. Cățelușa a apucat-o pe nepoțică, nepoțica pe babă, baba pe moșneag, iar moșneagul de ridiche. Au tras cu toții, dar tot nu au reușit.

Cățelușa a chemat pisicuța. Pisicuța a apucat-o pe cățelușă, cățelușa pe nepoțică, nepoțica pe babă, baba pe moșneag, iar moșneagul de ridiche. Au tras și au tras, dar ridichea nu ieșea.

Pisicuța a chemat șoricelul. Șoricelul a apucat-o pe pisicuță, pisicuța pe cățelușă, cățelușa pe nepoțică, nepoțica pe babă, baba pe moșneag, iar moșneagul de ridiche. Au tras cu toții, din toate puterile… și, deodată, au scos ridichea!

„Ridichea uriașă” (în rusă Репка, transliterat: Repka) este o poveste rusească, culeasă din gubernia Arhangelsk de folcloristul Aleksandr Afanasiev. A fost publicată în 1863, ca parte a colecției Basme rusești, o culegere ce include și povești din Ucraina și Belarus, alături de basmele rusești. Povestea este binecunoscută în Ucraina, fiind adaptată de Ivan Franko.

Povestea a fost rescrisă și adaptată de numeroase ori în alte limbi, de exemplu în poloneză de Julian Tuwim; în bulgară de Ran Bosilek, și în engleză de Jan Brett.